miercuri, 7 septembrie 2011

Timp pierdut.

 Raman uimita de ceea ce vad asa ca mai bine plec. O trag pe Amy dupa mine si atat. Nu mai salutam pe nimeni pe motiv ca ne intoarcem,dar oare chiar o facem? Dupa ceva timp Alan intra online.
 - De ce nu v-ati mai intors ma,vaca?
 - Offf,scuze. Dar nu mai suportam sa vad falsitate si impocrizie in jurul meu.
 - Naroadele de voi .
 Discutia noastra continua ceva vreme,iar eu ma pregatesc de somn.
De dimineata totul e perfect,imi fac bagajele si imi anunt parintii ca plec la sat. Tot ceea ce asteptam in ultimele zile era sa plec acolo din nou.
 Trenul ajunge in gara. Ah,ce bine ma simt aici. Acasa,seara toate sunt minunate,vecinii,glumele totul e minunat. 
Haide sa nu o mai lungim cu lucrurui care cu siguranta ma vor durea punandu-le pe hartie. Deci in mare parte,toate sperantele pe care Matei mi lea dat s-au dus naibii ranindu-ma intr-un mod incomparabil. Cu Edi acum sunt best friend si doar atat nu imi mai doresc absolut nimic cu el,mi-am dat seama ce tip de om e. Cu Amy e mai complicat,odata ce s-a despartit ea de Edi a trebuit sa aleg intre ea si el,o copilarie imensa pe care eu nu o puteam face,iar daca ea s-a suparat pentru o banalitate cu adevarat nu tine la mine. In viata mea apar persoane noi care ma fac sa fiu cu totul diferita,sa gandesc altfel si care imi spun totul pe fata,pentru asta le multumesc, nu multi au tupeu de a-ti spune in fata ca e ploaie cand asa e. Viata e facuta pentru iubire,insa iubirea nu e facuta pe viata de cele mai multe ori. Asa ca eu acum am un alt drum in viata,departe de Matei si cu toate astea incerc sa ma indrept spre tot ceea ce vroiam candva sa ajung .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu